Romante citadine...

Imi place sa ies la cafea, imi place sa iesim la un "suc", imi place sa pierdem vremea impreuna..imi place, imi placi..si stiu ca-ti plac...
Dupa ce am avut un crush pentru o anume tipa, fata de care am ajuns sa imi dau seama ca nu trebuie sa simt altceva decat prietenia care ne leaga de numai noi stim cand, am trecut mai departe...exact ca in melodia care mi-a trimis-o ea acum ceva vreme am realizat ca "dupa o alta tot o alta vine" (si aici im permit sa adaug eu, pana cand alta o sa se transforme in aceea, si aceea nu o sa mai vrea sa plece). Asa ca am inlocuit o tentatie cu alta mai mare si am inceput sa o iau "head over heels" dupa o alta tipa, mai aproape de lumea mea...bineinteles ca am reusit sa facem in asa fel incat sa iasa scantei dintre noi...si stam al dracului de aproape de paiele alea inmuiate in benzina...nu stim ce vrem, nu stim ce o sa se intample...poate ca e frumos asa cum e, poate ca vrem mai mult, poate ca mult mai mult decat ar trebui (si tocmai de asta viata e frumoasa...si de asta viata bate filmul)poate ca gresim...dar sunt sigur ca si ei ii place la fel de mult ca si mie ceea ce se intampla..si totusi detesta la fel de mult ca si mine tot ce se intampla..sau mai bine zis, circumstantele in care se intampla, pentru ca cel putin eu, unul, nu as fi dispus sa renunt la nicio secunda din ultimele cateva zile...
Desi intre noi lucrurile decurg intr-o maniera foarte lejera, cu o nuanta de comedie romantica, nu se putea sa fie chiar atat de simplu...plotul este putin mai complicat, adica exista un "DAR"! Contrastand cu libertatea si lipsa de obligatie fata de o alta persoana, de care pot sa zic ca ma bucur eu...ea are ceva mai multe obligatii si eu aparent ma joc cu focul, dar constat ca amandurora ne place caldura...
Deocamdata in mintea mea e o ceata densa si stiu ca in mintea ei e un sambure de indoiala, o umbra de indecizie...
Nu sunt orb...vad zidul din fata mea...dar ca un nebun caruia nu i-a mai ramas nimic de pierdut...visez la ce se afla dincolo de zidul ala...