Muzica in viata noastra...

Nu stiu cum sunteti voi...dar eu nu pot sa traiesc fara muzica! zi de zi ma trezesc cu muzica, seara de seara adorm pe muzica, merg la facultate ascultand muzica, ma intorc inapoi tot cu muzica, mananc pe muzica..in fine, ati prins ideea, muzica e drogul meu!
Desi am ajuns in stadiul in care nu suport sa stau fara muzica, acum cateva zile mi-am propus sa incerc un experiment! m-am hotarat sa incerc sa traiesc fara muzica, doar cateva zile. toate bune si frumoase...fiind obosit, in prima seara am adormit bustean, insa dimineata mi se parea dubios de liniste, dar am trecut peste! fac un dus, ma imbrac si plec la cursuri, fara casti, de data asta...experienta a fost una ciudata! am iesit din camin si am dat nas in nas cu aceeasi oameni pe care ii vad zi de zi, oamneni care pana acum nu erau decat niste figuri, niste surdo-muti, niste statui de ceara...azi, in schimb i-am auzit vorbind! erau doi tipi, iar unul ii spunea celuilalt ceva de genu': "coae' sa fi vazut ce cur avea aia, bha sa-mi bag si ce tzatze..pfooai"..reactia mea...ei bine...am incercat sa ignor, in definitiv nu era problema mea ce discutau aia! dupa alte cateva minute, in timp ce treceam pe sub Podul Grant, imi rasare in fata o tiganca, pe la vreo 40 de ani (deci nici urma de bun gust sau de sex-appeal) care ma intreaba cu jumatate de gura, speriata : "baiatu' nu vrei o femeie? o suta juma' numai!" deja incep sa ma gandesc ca daca as fi avut castile in urechi toata scena asta nu s-ar fi intamplat...okeeeeee..mergem mai departe...si ajung la statia de tramvai si in timp ce asteptam tramvaiul, imi pierd privirea printre masinile care stau adunate la semafor. brusc imi sare in ochi un E-Classe nou-nout...superba masina! in timp ce continui sa ma holbez probabil la fel cu se holba ala mai devreme la sanii respectivei, vad cum incet coboara geamul si iese o mana de om bine hranit, "alintata" de mult prea multe ghiuluri. brusc imi dau seama ca din masina respectiva se aud manele...si cum respectivul "interpret" incepea sa se laude cu mertzanul lui, bineinteles ca al nostru bizon a dat mai tare..atat de tare, incat incepusem sa implor orice divinitate de prin posibila apropiere sa-l trazneasca dracului cu tot cu nenorocita lui de masina...salvarea mea a venit sub forma tramvaiului 41! salvarrea, am crezut la inceput, pentru ca imediat ce m-am urcat timpanele mele au fost agresate de glasul unei domnisoare care purta o discutie telefonica "extrem de interesanta" despre seara petrecuta in nush ce club, alaturi de nush ce individ lighibidinos... super interesanta discutia...deja incepusem sa caut alte divinitati, pentru aceleasi scopuri meschine...
Zilele care au urmat au fost la fel..cunosti o cu totul alta lume, care pe mine m-a scarbit...
Clar, niciodata vajaitul vantului nu va inlocui un riff de chitara electrica, la fel cum nici sunetul ploii nu va inlocui sunetul tobelor, lovite cu acea violenta ritmata, tipic heavy-metal! florin salam nu o sa inlocuiasca niciodata Metallica, iar urletul unui motor nu va inlocui basul, la fel cum nici vocea ta nu o sa o inlocuiasca pe cea a lui James Hetfield...
Da-va drecu' eu nu renunt la muzica mea!