Despre vreme!

Cineva (nu dau nume, nu spun cine! probabil o sa se ia oricum de mine, ca fac misto de ea\el -> inca nu stiu ce e) mi-a zis sa nu scriu despre vreme... eu cred ca cel mai bine e ca in viata sa faci tot ce vrei si simti tu ca trebuie sa faci ( daca esti emo, ignora ultimele randuri, ia o asspirina si asculta dracului niste Metallica)! deci, revenind, imi place sa cred ca cel mai bine e sa faci ce simti tu ca trebuie sa faci, iar eu in momentul asta simt ca trebuie sa scriu despre vreme! vreme...vreme...what the phuck??
OK...afara e o vreme de cacat, e ceata, e frig si e intuneric! cam atat!
dar probabil ca V. ar vrea sa fiu mai explicit, mai poetic... uite: iesind din casa, si pasind alene pe asfaltul presarat cu boroboante (does this word even exist?) de chiciura, simti cum te mangaie ceata pe obrazul proaspat barbierit, sau, daca esti femeie, proaspat dat cu fond de ten, saaau daca esti pitzi, proaspat varuit...simti moleculele de ceata(hai eminescule, mori! adica..ma rog..intelegeti voi..de ciuda) cum iti alinta narile de fiecare data cand tragi aer in piept (adica respiri, nu fumezi)... vederea ti se impaianjeneste(poate cazi drecu' intr-un canal) si incepi sa te intrebi ce se ascunde in necunoscutul din fata ta, acel necunoscut atat de familiar totusi..doar treci pe acolo zi de zi, zi de zi te impiedici de acelasi ciot iesit din asfalt, parca special ca sa te impiedici tu de el (ok..probabil ca va intrebati ce legatura are ciotul din asfalt cu vremea?! pai are bha! ca daca nu sufeream de incalzire globala, asfaltul nu se crapa, ciotul nu iesea, tu nu te-ai fi impiedicat niciodata de el, iar acum nu te-ai fi cacat pe tine de frica sa nu cazi iara si sa-ti murdaresti sau mai rau..sa-ti rupi blugii proaspat cumparati de la ZARA).... unde am ramas? paranteze nenorocite...
Asa..da...vantul care adie de iti smulge fularul de la gat, te imbie sa te intorci dracului in casa, sa-ti faci un ceai si sa te bagi in pat...incet, incet incepi sa regreti ca te-ai barbierit, sau ca nu esti pitzipoanca si nu ai pe fata un strat protector, gros de 2 degete, de fond de ten (de ce dracu mai folosesc astia caramizi si ciment? pe bune, nu-s niste idioti? adica, chiar sunt singurul care vede mina asta de aur, neexploatata inca, de fond de ten...daca as gasi un sponsor mi-as face casa din fond de ten, sa inspir lumea...bine..ca ar fi pentru pitzipoance exact cum era casa de turta dulce pentru Hansel si Gretel, asta-i partea a doua...mai pun si un chiuaua->asa se scrie? sincer, habar n-am..sunt un profan<- si o sa se adune saracele mai ceva ca la Zidul Plangerii)...oh, da! eu scriam despre vreme! asa, vantul... acelasi vant care te imbie sa intri inapoi in casa, acelasi vant cara cu el inconfundabilul jeg de bucuresti(stiu ca nu toti stati in bucuresti...daca nu va convine nu mai cititi) si parca il simti in nari, in gura, in jos pe trahee, in plamani, in stomac, in rinichi, in toata fiinta ta plapanda (HA! da-te drecu' eminescule, mai mori odata!) te ingreuneaza, te ameteste, te transforma incet incet intr-unul de al lor...
Gata..imi bag picioarele...ma cac in ea de vreme..sfatul meu?! stati naibii in casa si beti un ceai cald..uitati-va la un film bun, jucati un remy, frecati menta...ORICE...iar pt astia care chiar vreti sa va masochiti si iesiti...godspeed! o sa ma gandesc la voi in timp ce imi beau ceaiul(sau nu...)

BaFTA!